DIVORŢUL
prin acordul soţilor prin procedură notarială

    Dacă soţii sunt de acord cu divorţul, se pot prezenta în vederea desfacerii căsătoriei la notarul public de la locul încheierii căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor care poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor eliberându-le un certificate de divorţ, potrivit legii.

    Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care exista copii minori (din casatorie sau din afara casatoriei, naturali si/sau adoptati), numai atunci cand:

• soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sotii îl vor purta după divorţ,
• soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi,
• soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la stabilirea locuinţei copiilor după divorţ,
• soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii,
• soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

    În procedura constatării divorţului prin acordul soţilor, când există copii minori, este obligatoriu să se realizeze raportul de anchetă psihosocială.

    Procedura notarială a divorţului este următoarea:

    1. Soţii se prezintă personal, cu actele de identitate, certificatele de naştere şi certificatul de căsătorie în original, la notarul public în vederea depunerii cererii de divorţ. În situaţia în care există copii minori, părinţii vor prezenta şi certificatele de naştere ale copiilor în original. Prin excepţie, cererea de divorţ se poate depune şi prin mandatar cu procură specială autentică. Reprezentarea convenţională este admisă doar la depunerea cererii de divorţ, iar procura autentică trebuie să conţină elementele esenţiale de învestire şi să consemneze că există acordul soţilor cu privire la toate elementele care atrag competenţa notarului public.
    2. După ce notarul public constată că sunt îndeplinite toate condiţiile necesare demarării procedurii notariale de desfacere a căsătoriei, acordă un termen de reflecţie de 30 de zile şi solicită îndeplinirea formalităţilor necesare în legătură cu minorul, dacă este cazul, respectiv: anchetă psihosocială şi audierea minorului.
    3. La expirarea termenului de 30 de zile, calculate conform Codului de procedură civilă, părţile trebuie să se prezinte personal la notarul public. Dacă acestea stăruie în cererea de divorţ şi celelalte condiţii sunt îndeplinite, inclusiv raportul de anchetă psihosocială şi audierea minorului, dacă este cazul, notarul public emite certificatul de divorţ fără a face menţiuni în acesta despre vreo culpă.
    4. Dacă la termenul acordat nu s-a depus raportul de anchetă psihosocială şi, din motive întemeiate, nu s-a putut audia minorul, la solicitarea ambilor soţi care stăruie în cererea de divorţ, se pot acorda şi alte termene, numai în vederea îndeplinirii celor două condiţii. Încheierile pentru acordarea unui alt termen nu pot avea ca motivare decât lipsa anchetei psihosociale şi/sau imposibilitatea audierii minorului.

    Pentru divorţul fără copii minori se poate acorda un singur termen.

    Procedurile care se vor îndeplini în cadrul divorţului cu minori se vor desfăşura în prezenţa ambilor soţi.

    Pentru constatarea acordului asupra aspectelor privind minorul, notarul public va autentifica convenţia soţilor, care va fi menţionată în certificatul de divorţ.

    După stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale copilului şi desfacerea căsătoriei prin emiterea certificatului de divorţ, notarul public poate, în baza acordului foştilor soţi, să modifice cuantumul obligaţiei de întreţinere.

    Orice modificare a convenţiei iniţiale cu privire la modalitate de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi copil şi stabilirea contribuţiei la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale minorului se poate face printr-o convenţie autentică, cu respectarea tuturor condiţiilor cerute pentru prima convenţie, respectiv raportul de anchetă psihosocială, audierea minorului şi acordul părinţilor.